Premiera acestor două opere va avea loc în seara zilei de 18 ianuarie, la ora 18:30 iar în ziua de 19 ianuarie va avea loc o conferinţă pe tema Muzici şi Dictaturi.
Aceste două evenimente fac parte din cadrul unui proiect cultural, reluat în fiecare an, iniţiat de consulatul Austriei din Marsilia şi finanţat din fonduri europene în cadrul programelor culturale. În anul 2008 Opera Naţională Bucureşti a decis să ia parte la acest proiect, iar activităţile ONB să fie punerea în scenă a două opere de Nicolae Bretan.
Din punctul meu de vedere, al consultantului în management, acest proiect a fost un element complet de noutate pentru că era propus de o instituţie ne-orientată spre profit şi de un prestigiu deosebit, anume Opera Naţională Bucureşti.
Evident, proiectul a început prin scrierea unei propuneri de finanţare către fondul pentru proiecte culturale al Uniunii Europene. Pentru a fi eligibil, un proiect trebuia să fie propus de organizaţii din minim trei ţări: al nostru a fost propus de Franţa, Germania, Cehia şi România. Fiecare dintre organizaţii a scris partea lui de proiect, coordonatorul (consulatul Austriei din Marsilia) urmând să facă ansamblul părţilor scrise şi să dea forma finală. Tot el s-a ocupat de construcţia bugetului şi de negocierea lui cu partenerii implicaţi în proiect. După depunerea proiectului spre evaluare a urmat o lungă perioadă de aşteptare.
În cadrul acestei perioade, partenerii din cadrul proiectului s-au întâlnit la Praga (unde se derula o etapă a proiectului “Musiques Interdites” finanţat anterior) pentru a se cunoaşte (ne cunoscuserăm doar prin intermediul mijloacelor electronice).
Până la propunerea spre finanţare a proiectului, în cadrul Operei Naţionale Bucureşti se luase deja decizia ca aceste două opere să fie realizate (fără să fie stabilită data premierei) cu sau fără ajutorul financiar al Uniunii Europene.
Între timp (pe la jumătatea lunii august) primim informaţia că proiectul este acceptat şi propus spre finanţare. Opera Naţională Bucureşti ia decizia de a realiza aceste două opere în cadrul acestui proiect şi stabileşte data premierei pentru 18 ianuarie 2009. Se realizează mai multe distribuţii alternative, se decide asupra uneia şi, din 8 ianuarie, încep repetiţiile pentru Arald şi Golem la Opera Naţională Bucureşti.
În calitate de consultant, am fost implicat în fiecare etapă din acest proiect, atât în cele tehnice (în care era normal să fiu implicat) cât şi în cele artistice (unde m-am implicat fără să fie neapărat nevoie, dar unele erau puternic legate de cele tehnice - distribuţia legată de buget, spre exemplu - iar altele reprezentau pentru mine o noutate absolută şi de aici curiozitate - regie şi scenografie, de exemplu). Am văzut pentru prima dată cum ia naştere un puzzle enorm care înseamnă producţie de operă, cum fiecare aduce bucata lui de cunoaştere, inteligenţă şi convingere la “spectacolul” creerii unui spectacol.
Teoria de managementul proiectelor sugerează ca înaintea începerii oricărui proiect să se realizeze “analiza factorilor interesaţi”, adică filtrarea tuturor persoanelor sau grupurilor de persoane care au interes ca proiectul să se realizeze şi a celor care au interes ca proiectul să nu se realizeze. În cadrul acestui proiect am văzut persoane care au luat atitudine făţişă pro sau contra proiectului, cu argumente (tehnice, artistice, personale sau profesionale) şi permanent le-am admirat sinceritatea.
